Tu

Stau la masa si te privesc si incerc sa imi dau seama daca imi placi sau nu. Ma uit fix la tine in timp ce rasfoiesti ziarul si tu, din cand in cand imi arunci cate o privire insotita de un zambet in coltul gurii. Oare esti curios de ce te fixez cu privirea, sau doar un poate ingamfat ca "te sorb din priviri"? Nu prea ma intereseaza ce crezi atata timp cat privirea mea oricum ar fi, iti gadila orgoliul... Iti spun ce programari mi-am facut pe ziua de azi, tu dai din cap a aprobare si imi explici ca ai astazi foarte multa treaba si ca probabil vei ajunge tarziu acasa. Ma saruti lung, iei in graba cheile, iesi valvartej pe usa si imi spui arogant "sa fi cuminte".
Usa se inchide in urma ta si eu raman tolanita pe un fotoliu sa imi termin cafeaua. Pentru o secunda imi surprind un zambet ironic... "sa fiu cuminte"?...stii si tu la fel de bine ca e lege sa "fi cuminte" atunci cand cineva iti ofera tot (ceea ce inteleg eu prin tot). Nu e vorba ca simt ca asa trebuie sa fac ci stiu ce trebuie sa fac sa nu pierd ce am.
Ramane in urma ta casa mobilata dupa gustul meu, lista cu programari langa telefon si Matilda care tocmai s-a apucat sa spele vasele... Asa imi placi cel mai mult!

Refresh

Aseara el nu a venit acasa. Am avut o disputa si a plecat. M-am trezit de dimineata, si am stiut din primul moment ca nu e acolo: nu i se simtea parfumul. Daca este ceva care imi place la el in afara de tot altceva ce are in rest, este tocmai faptul ca are atat de mare grija de el. Printre altele, parfumul lui nelipsit este inconfundabil. Nu pot sa spun ca imi lipseste dar e ciudat sa nu il simt prin preajma. Nu e acel moment(inca) in care el pleaca la alta, nu e impulsiv, nu a fost niciodata dar va trebui sa repar in vreun fel situatia. Sentimentul acesta matinal e insa confortabil asa ca ma ridic sa imi fac o cafea. Azi imi permit...

Totul e atat de simplu!

Aseara am fost la o petrecere. A petrecut o zi intreaga, gandindu-ma cu ce sa ma imbrac, accesorizez, etc. dar toate acestea dupa ce am dat o raita pe la sauna, masaj, solar. Sunt sigura ca se gasesc de fiecare data persoane care sa intrebe daca nu am altceva de facut, sau cum de viata unei persoane se poate rezuma la...atat. Se vor gasi si alte femei care vor fi poate geloase pe un astfel de mod de viata. Insa toate acestea trebuiesc facute atunci cand esti in lumea mea.
Barbatii vin si pleaca... Se plictisesc usor si succesul unei femei ca mine rezida in cat timp a reusit sa stea numai cu un barbat (bineinteles va sta cu el atata timp cat isi permite el... "permite" folosit in sensul cel mai pragmatic cu putinta). DE ce spun asta? Este chiar simplu! In principiu, garantia ca se va gasi inca unul la fel de potent financiar intr-un timp foarte scurt, nu exista. Apoi, odata cu timpul se naste si increderea ca iti va oferi tot ce are, si la acest capitol se investeste timp, de asemenea, si nu in ultimul rand, faptul ca o relativa stabilitate in relatie iti confera pe viitor un gram de credibilitate cu privire la intentiile tale in fata altora, urmatorii ce vor venii.
Faptul ca se plictisesc nu este singurul incoveninent, de inteles de altfel pentru ca mi se intampla si mie atunci cand el nu mai are cu ce. Insa sunt multe altele ca mine acolo, incat trebuie sa fii nerealista sa te gandesti ca el te va dori pana la adanci batraneti. In lumea pe care am ales-o nu exista acest concept, si oricum, vesnicie nu exista pentru nimic, dar absolut nimic, de ce s-ar aplica tocmai pentru o relatie?
Si revenind la petrecere, dupa ce am schitat in capsorul meu cum vor decurge evenimentele din seara respectiva, si m-am conformat cerintelor domnului, am plecat. Ca sa descriu petrecerea imi e greu, pentru ca nu se intampla nimic deosebit. Satisfactia vine odata cu luxul locatiei, masina de lux, soferul care ne duce pana acolo, tinuta de mii de euro pe care am ocazia sa o etalez, aprecierile ipocrite ale celorlate domnisoare cu privire la aspectul meu, si discutiile despre sume mari de bani cheltuite in diferite contexte sau diferite afaceri. Daca m-as plasa in mijlocul locatiei si as inchide ochii, ar ramane doar un zgomot de rasete ipocrite de auzit, si parfumuri amestecate, obositor de altfel, de inhalat. Dar am preferat sa tin ochii deschisi, si mimez interesul intr-o discutie flirtareata cu un domn.
Seara nu s-a prelungit foarte mult intrucat toti afaceristii prezenti aveau "treburi importante de rezolvat maine la prima ora si ...." toata lumea s-a scuzat treptat. A ramas in urma doar whiskey-ul pe fundul paharelor...
Ajunsi acasa, nu mai exista scuze de invocat, sau exista dar nu era momentul, si asemenea celor care au ramas sa stranga in urma noastra la petrecere, pentru mine nu ramane decat sa imi fac treaba mea. E atat de simplu de inteles. Totul se plateste!

Martini

M-am trezit dimineata si am parasit rapid patul "conjugal" invocand o lipsa de dispozitie, asa ca de dimineata, dupa ce nu te-ai odihnit suficient. Se intampla mereu la fel dar mereu se gasesc scuze. Cafeaua nu-si mai face de mult efectul asa ca de ceva timp a fost inlocuita cu un pahar sau doua de Martini. A devenit un aliat care ma ajuta in fiecare zi sa imi aduc aminte ce caut in patul respectiv, de cand sunt pe-acolo dar mai ales sa nu uit sa apreciez ce am. Ca de exemplu, setul acela de pahare, pozitionate intr-un bar impozant de lemn, cu o culoare visina putreda a carei reflexe in lumina de dimineata te revigoreaza. Din acel set iau un pahar si asezonez bautura cu o maslina neaparat verde care bineinteles face diferenta. Credeti-ma ati proceda si voi la fel... Pentru mine e doar o noua zi fara griji!

Prima zi...

Cu siguranta cand erati micute, si va imbracati cu ce va spunea mama, elegant si cochet, bineinteles, ca niste domnisorele, ati auzit des cum ca la un moment dat va trebui sa munciti pentru a va satisface toate capriciile, ca viata nu e usoara si ca in ziua de azi e un adevarat lux sa traiesti decent.
Povestea de mai sus cred ca se aplica pentru orice generatie, si nu cred ca a depins vreodata de vreo realitate sociala mai mult sau mai putin anevoioasa. Sa faci bani daca nu ii furi, e greu! Trebuie sa fi foarte destept, ori foarte parsiv, fara scrupule sau principii. Cum foarte desteapta recunosc ca nu sunt, am ales a doua varinta, si nu am optat nici macar pentru furt, intrucat si aici e nevoie de un gram de inteligenta ca sa nu fi prins. Conceptiei mea despre viata, a pus mama baza , care mi-a explicat mereu ca banii aduc fericirea si ca nu prea conteaza cum ii faci, atata timp cat ii faci.
Asa ca anii au trecut, si realizand toate minusurile de care dispun,m-a dus capul macar sa profit de plusuri. Din acel moment, singurul meu interes in viata a fost sa gasesc barbati cu bani. Spun barbati pentru ca stiu ca intotdeauna am sa imi doresc altceva si din nefericire, e valabila si reciproca.
Ma amuz cand citesc presa mondena pentru ca recunosc perfect mentalitatea pitipoancelor din ziua de azi, insa din pacate domnisoarele in cauza nu au nici macar idee cand se intampla sa cada in penibil, si mai mult decat atat, odata iesita in "fata" cu toata viata la vedere, trebuie sa accepti toate injuriile si parerile celorlati. De ce? Pot la fel de bine sa fac sa imi fie bine, fara sa fiu tarata prin noroi, si in acest context recunosc un alt minus al meu:nu unt suficient de tare. Imi place sa ma placa toti (nu toate), si e usor ii fac sa ma placa atata timp cat imi dau posibilitatea sa deschid gura,si nu sa o faca altcineva pentru mine.
Poate veti crede ca nu am chiar nimic in cap(si poate intr-o anumita masura aveti dreptate)dar sa stiti ca nu dintotdeauna a fost aceasta viziunea mea despre viata. Am invat mult si bine, crezand ca am sa demonstrez contrariul mamei mele, dar in final am ales calea mai usoar(asa cum imi spunea un fost iubit). Si ce? Voi munciti sa va aigurati confortul. Si eu tot confortul l-am ales, doar cu mici diferente.
E usor sa imi astern gadurile aici, sunt sub anonimat...deci da, sunt si ipocrita!(dar apreciez aceasta ultima constatare ca fiind oricum redundanta)