duminică, 25 iulie 2010

Domnul Cartier

Domnul e un domn! A dovedit-o in toate intalnirile de pana acum si recunosc ca nu prea am ce sa ii reprosez. Este atent, galant, rafinat si are bani. Are o tinuta atletica, se imbraca numai la costum si este foarte atent la detalii. Nu, nu m-am indragostit sunt doar observatii menite sa fac o alegere corecta. Va explicam cu ceva vreme in urma, ca exista momente cand trebuie sa te gandesti serios la perspectiva. Acel moment poate este cel mai aproape de ceea ce altii numesc "a te indragosti" insa in aceasta lumea, acest lucru este o greseala fatala. De ce spun asta? Pentru ca nu voi mai putea fi obiectiva, nu voi mai putea privi rece catre el si cu multa caldura catre ceea ce vreau, si pentru ca nu voi mai putea aceepta escapadele domnului (si nu e cazul, fara doar si poate, sa ma imbat cu iluzia ca exista si alta posibilitate)>
Momentan suntem doar in faza de descoperire reciproca. Aflu ce ii place, sa pot exploata mai tarziu, precum si ce are. In ceea ce ma priveste, nu vrea sa afle decat daca sunt buna in pat. In rest, el are tot, deci de ce sa isi mai bata capul...

sâmbătă, 17 iulie 2010

Am revenit...

Nu am scris de multa vreme pentru ca nu am avut ce... Viata mea sociala a fost zero, nimic remarcabil nu mi s-a intamplat... pana ieri. Aseara am iesit, si consider ca aveam mare nevoie pentru ca in ultimul timp m-am retras gandindu-ma bine la ce urmeaza. Inainte sa ma judecati, incercati sa intelegeti ca eu nu am avut nimic si ca treptat am descoperit o lume despre care mi-am pus in cap sa o cuceresc. Ca in orice, exista urcusuri si coborasuri, si din aceasta cauza, in perioada ce tocmai a trecut am stat sa ma gandesc la ceea ce voi face mai departe.
Strategie: lista prietenilor sau cunostintelor domnului anterior nu ma ajuta prea mult. Reputatia, in aceasta lupta de a intra in lumea celor influenti, este foarte importanta, daca nu, de departe cel mai de admirat lucru la vreo femeie (si barbat, dar aici regulile sunt mai diversificate). Pornind de la acest rationament, aveam nevoie de o lista noua, si aceasta lista trebuia documentata. Foarte multi ironici ar gandii cat de ieftin este gestul, referindu-se la lista. Lista este doar un instrument de gestionare inteligenta, in nici un caz un suport ieftin de a tine numaratoare. Si nu, nu sunt o femeie iefina, sunt chiar scumpa si implicit, deloc usoara.
"...pana ieri"... sa reluam de aici: aseara am iesit insotita de o prietena fara prea multe asteptari. Am ales un local dragut care nu ne-a dezamagit niciodata si ne-am indreptat zambind intr-acolo. In momentul in care ni s-a luat comanda, ospatarul a revenit sa ne intrebe daca acceptam propunerea unui domn situat in celalalt capat al salonului de a incerca "La Cetate Magnum Shiraz", fiind din partea dumnealui, bineinteles. Am reperat silueta acestui domn in adevaratul sens al cuvantului, moment in care el a zambint politicos. S-a ridicat si a venit catre noi. "Este un sortiment nou, si avand in vedere alegerea dumneavoastra initiala, cred ca il veti aprecia intr-adevar". "Va multumim, sunteti foarte amabil. Cu siguranta, vom fi critice" am raspuns... si domnul s-a retras urandu-ne o seara placuta si completand cu "placerea este de partea mea". Un domn placut la aspect, cu ceas "Cartier"... nu poate lasa decat o buna impresie. La finalul serii, ospataru a revenit cu un recipient foarte interesant, pe care m-a rugat sa il deschid iar in interior am gasit o carte de vizita. Am zambit deopotriva ospatarului si domnului aflat in continuare in partea opusa, angajat intr-o conversatie si am plecat impreuna cu prietena mea.
Si cam atat... despre ceea ce va urma, am sa va tin la curent.

duminică, 11 iulie 2010

Revenind in cenusiul de acum si de aici

Gata, ultima suflare de rasfat, viata usoara, si lipsa de griji. Am revenit cu picioarele pe pamant si incep sa ma gandesc are va fi strategia in continuare. Evident, exista persoane de care m-am aratat interesata de-a lungul timpului, insa asa cum un prieten al meu explica: sa ai grija sa ajungi pana nu inchide casa de bilete.. Daca a inchis sau nu, ramane de vazut, insa stiu sigur ca trebuie sa gasesc o solutie. Economiile din sponsorizari nu-mi vor ajune prea mult deci, rapid trebuie sa fac ceva in sensul asta.
In ceea ce priveste vacanta, totul a fost perfect, asa cum am visat, cum am tanjit, insa noul statut nu-mi permite sa dau detalii din moment ce incerc sa o iau de la capat. Am fost libera sa dau frau tuturor pornirilor care m-au incercat, deloc rece, deloc calculat, si dupa mult timp aam simtit ca traiesc. Doar asta inseamna vacanta, nu?

sâmbătă, 3 iulie 2010

Slalom printre ganduri

Astazi, ma voi urca in avion si las in urma mea peretii fara culoare, care delimiteaza cei 3 metrii patrati de parchet prafuit, un nu mai pot sta. Ma sufoc in aerul inchis de acolo. Trebuie neaparat sa scap de acolo, si momentan nu am decat solutia temporara a concediului. Sunt bombardata cu ganduri negre si nu am un raspuns pentru ele, nici o solutie nu se intrevede asa ca nu pot decat sa le refulez. Stau acolo blocate intr-un ungher al camerei cerebrale si nu ma apropii de ele. Poate intr-o zi...
Acum imi fac bagajul si astept fumand o tigara, sa se faca ora sa plec spre aeroport. Domnul m-a sunat ieri, doar sa imi ureze un concediu placut, cu un ras ironic de fost sponsor. Nici macar atitudinea sarcastica a lui nu-mi va strica buna dispozitie. In fond, calatoria mea poate fi platita de el, dar cu siguranta nu a fost gratuita.