De unde ai plecat...

E vital sa nu uiti de unde ai plecat, indiferent cat de sus ai ajuns si ce ai facut ca sa ajungi acolo. Explicatia e simpla (desi pare un cliseu): exista o probabilitate foarte mare sa te intorci la faza incipienta in care doar visai sa ai vreodata ceea ce la un moment dat chiar ai reusit sa ai. As putea incepe o discutie cu privire la esenta a ceea ce ai realizat, in sensul ca pana la urma in ceea ce ma priveste, nu am realizat nimic. Eu nu aveam nimic, doar un barbat stabil financiar. Poate atunci cand ai intr-adevar ceva, probabilitatea sa revii la pozitia ta initiala, scade simtitor. Totusi nu am sa insist, nu ar fi in favoarea mea!
Ca sa fiu mai explicita... astazi am revenit la traiul cu chirie. Desi, ma asteapta o vacanta de lux, ma ingrozeste momentan situatia si realizez ca poate am luat ceea ce aveam, garantat. Poate trebuia sa lupt mai mult si sa ma cuibaresc mai bine acolo unde aveam suficient spatiu sa respir. Aici, mi se pare ca ma sufoc. Si daca stau bine sa ma gandesc, mi se pare chiar putin amuzant, avand in vedere ca am petrecut mult timp exact in garsoniera in care ma aflu acum, inainte de intra in viata acelui barbat.
Deci, in ceea ce ma priveste, este chiar foarte exacta exprimarea: m-am intors de unde am plecat!

...dar nu cu tine!

Mi-ai cumparat bilete, imi satisfaci poftele in continuare dar aseara dupa certuri indelungate, mi-ai spus ca cea mai buna solutie ar fi sa ne despartim. Recunosc ca nu a fost confortabil sentimentul, nu din cauza unui gol in stomac, nu din cauza ca am simtit ca ma pierd si nu imi pot imagina viata fara tine, ci din orgoliu. Da, din orgoliu, ca nu am putut sa te aduc spre sentimente mai bune. Ne certam de o saptamana si desi simteam ca in directia asta ne indreptam am speram constant ca voi gasi vreo cale sa te fac sa te razgandesti. Situatia este cu atat mai jenanta pentru mine cu cat nu cred ca ti-ai gasit o alta femeie, si atunci chiar nu inteleg cum a fost posibil. Da, pentru mine este o catastrofa pentru ca nu am un plan de rezerva, desi cred ca pana la urma faptul ca detin biletele de vacanta si cearta nu mi-a lichidat si contul din banca as putea sa insemne ca sunt "asigurata".
Stateam in spatele barului, imi turnam un pahar de lichior de ciocolata si asteptam sa termini cu tipatul... dar ai terminat cam brusc si sec atunci cand ai rostit: "vreau sa ne despartim". Ok, am mai trecut prin asta, nu am sa dramatizez, poate doar in fata ta putin ca sa testez reactia, dar nu sa ma umilesc. Trebuie sa iti ramana replici favorabile la adresa mea in fata celorlalti prieteni sus pusi sau a partenerilor tai de afaceri.
Privesc optimista spre viitor, sunt inca tanara, dar va trebui sa nu repet greseala avand in vedere ca vremea trece repede si numarul ocaziilor scade.
Dar concediul e aproape, eu am impachetat deja, si va fi o vara fara tine. Sa nu exageram...

Este acea perioada din an!

Sa vorbim despre concediu...concediul tau! In ce perioada, cum, unde, etc. Nu imi dau cu parerea pentru ca stiu ca tu vei face o alegere draguta, nu-ti permiti sa fi vazut oriunde si atunci am convingerea ca vei alege cu grija destinatiile. De abia astept sa ma relaxez, chiar daca mergem impreuna si tu sigur vei avea cateva comentarii de facut la adresa mea, nu am de gand sa imi afecteze nimic perioada de relaxare. Nu este exclus sa pleci, sa fi chemat urgent la vreo afacere importanta si ma abandonezi. Nu este exclus sa nu mai poti merge chiar in perioada aleasa de tine pentru ca nu ai cum sa ratezi o intalnire cu vreo persoana importanta. Orice se poate intampla, dar nimic din toate ce vor urma nu vreau sa ma afecteze. Am sa ma detasez complet si am sa uit de toate. Ma asteapta soare, plaja, bronz reusit si natural si mult nisip sub talpi. Umbrelute colorate si valuri care se sparg de stanci...